Skip to main content
Cine mosteneste casa parinteasca 2

Cine mosteneste casa parinteasca? Drepturile moștenitorilor

Cine mosteneste casa parinteasca?  Moștenirea casei părintești este o problemă sensibilă pentru multe familii. Deși ar trebui să fie un proces simplu, deseori apar conflicte și neînțelegeri între rude în legătură cu casa rămasă de la părinți. Din fericire, există câteva reguli clare care ne ajută să determinăm cine moștenește casa părintească, pentru ca totul să decurgă normal.

Cine mosteneste casa parinteasca?

Când vine vorba de moștenirea casei, trebuie să ne uităm în primul rând la reglementările legale privind succesiunea. În România, acestea sunt stabilite în Codul Civil, care prevede că moștenitorii legali sunt, în ordine:

  • Descendenții – copiii defunctului și urmașii lor. Ei au întâietate, indiferent dacă defunctul a lăsat sau nu testament.
  • Ascendenții – părinții defunctului și bunicii. Moștenesc doar dacă nu există descendenți.
  • Colateralii – frații, surorile și urmașii lor. Moștenesc doar dacă nu sunt descendenți sau ascendenți în viață.
  • Soțul supraviețuitor. Are dreptul la o cotă din moștenire alături de rudele defunctului.

Așadar, prima întrebare atunci când ne gândim “cine moștenește casa părintească?” este dacă defunctul are sau nu copii.

Cine mosteneste casa parinteasca 3

Copiii – moștenitori de drept ai casei părintești

Copiii și urmașii lor sunt întotdeauna moștenitori legali și au dreptul la casa părintească, chiar dacă nu sunt menționați în testament. Ei primesc bunurile defunctului în mod egal, indiferent de sex sau vârstă.

De exemplu, dacă un părinte divorțat are 2 copii, casa lui va reveni în mod egal celor doi copii, câte 50% fiecăruia. Dacă unul dintre copii este decedat la rândul său, partea lui va reveni urmașilor săi.

Astfel, nepoții, strănepoții, etc. vor moșteni partea părintelui lor decedat. Chiar dacă există nepoți, casa nu poate reveni exclusiv copilului supraviețuitor – ea trebuie împărțită conform regulilor succesiunii.

Părinții defunctului, posibili moștenitori

În absența descendenților, casa părintească poate reveni părinților defunctului și bunicilor, dacă aceștia sunt în viață. Ei moștenesc împreună, în cote egale, partea destinată tatălui respectiv mamei decedatului.

De pildă, dacă o femeie fără copii moare, casa ei va fi moștenită în proporție de 1/2 de către mama ei, și 1/2 de către tatăl ei. Dacă unul dintre părinți este decedat, partea acestuia se împarte egal între frații defunctului.

Prin urmare, în situația unei persoane decedate fără urmași, casa poate ajunge la părinți sau la frați/surori și copiii acestora. Dar numai dacă nu există testament valabil.

Citeste si articolul: Vreau sa trec casa pe numele copilului.

Testamentul, actul care poate schimba succesiunea

Deși copiii și soțul supraviețuitor au întâietate conform legii, situația se poate schimba dacă există un testament valid întocmit de defunct. Prin testament se poate modifica, cota din moștenire care revine fiecărui moștenitor.

De exemplu, un părinte poate lăsa prin testament casa în întregime unuia dintre copii. Sau poate împărți cote inegale, lăsând 60% unui copil și 40% celuilalt. Important este ca testatorul să fie capabil și să nu încalce dreptul la moștenire al descendenților.

În absența descendenților, prin testament casa poate fi lăsată oricărei persoane, nu doar rudelor. De pildă, concubinul supraviețuitor poate moșteni casa partenerului decedat dacă există un testament în acest sens.

Prin urmare, testamentul poate schimba considerabil răspunsul la întrebarea “cine moștenește casa părintească?”. Dar trebuie întocmit corect pentru a fi valabil.

Acceptarea sau renunțarea la moștenire

Chiar dacă o persoană este chemată să moștenească casa părintească prin lege sau testament, ea poate refuza această moștenire. Termenul pentru acceptarea sau renunțarea la moștenire este de 1 an de la data deschiderii procedurii succesorale.

Acceptarea poate fi expresă sau tacită. Renunțarea trebuie însă făcută printr-un act autentic la notar. În caz de renunțare, partea celui care renunță se împarte la ceilalți moștenitori.

De pildă, dacă doi frați moștenesc casa părintească în cote egale de 50%, iar unul renunță la moștenire, cealaltă jumătate va reveni fratelui rămas. El va deveni proprietar unic al casei părintești.

Prin urmare, moștenitorii legali sau testamentari pot refuza moștenirea casei, caz în care se aplică redistribuirea către ceilalți moștenitori.

Proprietatea comună și partajul casei moștenite

O situație frecventă este ca mai mulți moștenitori să devină coproprietari ai casei părintești, fiecare cu cota sa parte. De exemplu, cei 2-3 copii ai unui defunct vor moșteni câte o cotă egală din casă.

În această situație, oricare dintre moștenitorii pot cere partajul casei pentru a ieși din indiviziune. Adică fiecare să devină proprietar exclusiv pe partea sa. Partajul se poate face pe cale amiabilă sau pe cale judecătorească.

Cea mai bună soluție este împărțirea casei pe cale amiabilă, prin bună înțelegere între moștenitori. În lipsa înțelegerii, instanța va stabili cum se va face partajul, eventual prin vânzarea casei și împărțirea sumei.

Prin urmare, “cine moștenește casa părintească?” poate avea mai mulți proprietari inițial. Dar oricând se poate cere partajul pentru proprietate exclusivă.

Citeste si articolul: Daca exista testament se mai face succesiune?

Cine mosteneste casa parinteasca

Concluzii privind moștenirea casei părintești

Moștenirea casei părintești nu trebuie să fie o problemă pentru familie. Ținând cont de câteva principii, lucrurile pot decurge simplu:

  • Copiii și soțul supraviețuitor au întâietate ca moștenitori legali. Dar testamentul poate schimba cotele.
  • Părinții, frații/surorile moștenesc casa doar în lipsa descendenților.
  • Moștenitorii pot accepta sau renunța la moștenire în termen de 1 an.
  • Dacă mai mulți moștenesc cote părți, oricând se poate cere partajul pe cale amiabilă sau în instanță.

Discutând deschis și respectând ultima dorință a defunctului, transmiterea casei părintești către urmași poate fi un proces lin. Iar familia rămâne unită, în spiritul celui care a părăsit această lume.

Întrebări frecvente

1. Cine are prioritate la moștenire: soțul sau soția sau copiii?
Prioritatea la moștenire depinde de situația familială și de bunurile existente. În general, copiii au prioritate la moștenire, dar soțul sau soția poate avea drepturi asupra unei părți a moștenirii.

2. Ce se întâmplă dacă nu există testament?
Dacă nu există testament, succesiunea se va face în conformitate cu legile românești, care acordă drepturi moștenitorilor legali, în principal copiilor și soțului/soției.

3. Poate cineva să conteste un testament?
Da, un testament poate fi contestat în anumite circumstanțe, cum ar fi suspiciunea de influență asupra persoanei decedate sau incapacitatea mentală a acesteia la momentul întocmirii testamentului.

4. Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori direcți?
Dacă nu există moștenitori direcți, moștenirea poate merge la rude mai îndepărtate sau poate fi lăsată pentru scopuri caritabile sau instituții de binefacere.

5. Cum pot evita moștenitorii conflictele privind casa părintească?
Comunicarea deschisă și planificarea în avans pot ajuta la evitarea conflictelor. Consultarea unui notar sau avocat pentru a stabili un contract de moștenire poate, de asemenea, să fie benefică.